Suntem în anul 2018 şi suntem în Uniunea
Europeană. Dar suntem cu adevărat europeni? Credem în valorile spaţiului
european? Ni s-a schimbat mentalitatea
în 28 de ani? Unii ar spune că da, iar alţii vor răspunde că nu s-a schimbat
nimic.
Convingerea mea este că lucrurile s-au
schimbat şi oamenii nu mai înghit orice mizerie este aruncată pe posturile de
televiziune. Cetăţenii se informează, îşi analizează modul de viaţă, au mai
multe aşteptări de la societate şi de la ei înşişi, se respectă pe ei şi-şi
respectă munca pe care o fac. Nu se tem să-şi exprime opinia şi să ia atitudine
atunci când sunt nedreptăţiţi. Din păcate, persoanele care se regăsesc în
descrierea amintită sunt puţine. E bine că există, dar sunt puţine. Românului
încă îi este frică să gândească singur. Mereu aşteaptă să iasă altcineva în
faţă, să spună altul ce gândeşte şi el, să-i apere altcineva drepturile. Mai
mult, gândirea în perspectivă, analiza acţiunilor, lipsesc unei mari mase a
populaţiei. Se conduc după principiul “Dacă mie mi-e bine, ce-mi pasă de
ceilalţi?”.
Indiferenţa e una dintre marile probleme
cu care se confruntă societatea noastră şi care ne afectează pe toţi, aproape
în orice moment al zilei şi cam în orice domeniu. De câte ori nu aţi văzut
maşini în trafic oprite în cele mai nepotrivite locuri şi încurcând circulaţia?
De câte ori nu vi s-a întâmplat să aveţi nevoie de servicii medicale şi să nu
fiţi băgat în seamă de nimeni? De câte ori nu aţi fost deranjaţi de gunoiul din
jur, de faptul că vă zbateţi în sărăcie, de faptul că sunteţi minţiţi sau de
faptul că unii se află în posturi pe care nu le merită? Cu siguranţă, aţi fost
măcar într-una din aceste situaţii. Dar, probabil că v-aţi spus că oricum nu
puteţi face nimic să schimbaţi aceste lucruri. Sau că nu vă priveşte pe voi.
Sau că nu vă afectează prea mult.
România trece acum printr-o perioadă
extrem de delicată. Cei de la putere fac totul doar pentru a-şi rezolva nişte
interese proprii: schimbă legile, transformă infractorii în oameni de valoare, se
prefac că măresc salariile, fac înţelegeri oculte
şi contracte secretizate şi ne îndepărtează din ce în ce mai mult de Europa. A,
am uitat să spun că în posturi-cheie sunt numite marionete, oameni absolut
incompatibili cu funcţia respectivă, lipsiţi de pregătire, valori, bun-simţ şi
chiar de creier. Era de aşteptat ca românii să se revolte, să iasă în stradă şi
să le ceară demisia. E adevărat, s-a ieşit în stradă, dar parcă din ce în ce
mai puţini. De ce? Pentru că s-au lăsat cumpăraţi şi-au închis ochii, pentru că
s-au lăsat cuprinşi de nepăsare şi de lehamite. Bugetarii s-au mulţumit cu
faptul că le intră mai mulţi bani în buzunar, ignorând că-n realitate, datorită
scumpirii în lanţ a produselor, viaţa lor nu a devenit mai bună. Pensionarii
sunt mulţumiţi că-şi primesc (încă) pensiile. Alţii deja au părăsit ţara.
Cei care am
ieşit în stradă sâmbătă seara, pe 12 mai, am fost priviţi cu indiferenţă de
ceilalţi care stăteau relaxaţi la terase. Se uitau la noi de parcă trecea ursul
prin oraş, de parcă ei n-ar fi trăit în aceeaşi ţară, de parcă lor nu le-ar fi
păsat. Si probabil că nu le pasă. La un moment dat, a intrat în convoi şi un bătrân
ce se sprijinea în toiag. La fel, în Bucureşti, filosoful Mihai Şora, la 101
ani a participat la protest. Dacă ei au putut să iasă şi să stea în picioare
câteva ore pentru a-şi apăra nişte valori în care cred, tu care ai stat acasă,
la terasă ori în altă parte, ce scuză ai avut? Presupun că eşti mândru de “duamna”
noastră prim-ministru care nu pricepe nici ce citeşte de pe foaie şi că apreciezi
faptul că un infractor dovedit conduce România. Când în sfârşit te vei trezi,
ţara va fi de mult ROŞIE…
Sursă foto:http://jurnalgiurgiuvean.ro/cum-se-sarbatorea-8-mai-ziua-partidului-comunist-roman-ce-se-sarbatoreste-astazi-in-aceasta-zi/
