Formatia "PRICHINDEII SALTARETI", pregatita de doamna educatoare Iordache Paraschiva, a ocupat si anul acesta locul I la concursurile locale din Barlad si Vaslui - "Ritmurile tineretii".

Formatia "MUGURASII", gradinita Ivesti

         Prescolarii - grupa pregatitoare, pregatiti de doamna educatoare Iordache Paraschiva, au participat la concursul "Ritmurile tineretii", atat cel din Barlad cat si cel din Vaslui, ambele organizate in luna mai a acestui an, la care au obtinut un binemeritat loc I.

Ghiță și colții săi

Puișorii de Paște

      S-a încălzit, în sfârșit, și primii puișori de anul acesta au ieșit din găoace.

Sunt pufoși, drăgălași și foarte mâncăcioși ...
Desertul lor preferat sunt râmele. Toți devin atleți de performanță când e vorba să pună ciocul pe-o bucățică de râmă. Competiția e acerbă. Priviți!

Așteptând iepurașul ...

       Sunt cuminte, m-am pregătit de somn și aștept iepurașul ...

Somn usor! Voi visa la iepuraș!

Pe unde o fi umblând iepurașul? Nu se vede pe nicăieri ...



Cred că mi-a venit o idee ...

Dacă nu vine iepurașul la mine, mă duc eu la el ... și-atunci, vede el!

Să-l mai prind eu că întârzie pe viitor!

Recenzie - Ferma Animalelor

 

Publicata in 1945 si tradusa in peste 70 de tari, Ferma Animalelor este poate cea mai cunoscuta satira politica a secolului XX. Se remarca inca de la inceput dubla ei functionalitate: o carte destinata adultilor, cat si copiilor, personajele ce populeaza opera fiind animale si pasari, ce au personalitati proprii si interactioneaza intr-un mod perfect uman. Astfel, desi poate nu au citit cartea, multi isi amintesc desenul animat realizat dupa opera lui George Orwell si sentimentele pe care le-au incercat urmarind evolutia personajelor.

Animalele de la ferma „Conacul” isi dau intalnire in hambarul cel mare pentru a asculta un comunicat al batranului Senior, un porc ce impunea respect, dupa ce proprietarul, domnul Jones, se retrasese in dormitor. Seniorul le inoculeaza ideea ca omul este dusmanul animalelor, acesta profitand de pe urma acestora, fara a le da o rasplata pe masura, indemnand la revolutie. Trei nopti mai tarziu, Seniorul muri si datoria de-a educa si organiza cazu in seama porcilor, considerati a fi cele mai inteligente animale. Dintre acestia se remarcau Napoleon, Snowball si Squealer care elaborara si un sistem de gandire numit Animalism.

Foto: weeseeyou.com

Revolta are ale loc pe neasteptate, cand nimeni nu se astepta si omul este inlaturat. Porcii, care invatasera sa scrie si sa citeasca dintr-o carte veche ce apartinuse copiilor domnlui Jones, schimba numele gospodariei in Ferma Animalelor. Principiile Animalismului sunt reduse la sapte percepte, formulate pe intelesul tuturor ce prevedeau egalitatea intre animale si respingerea obiceiurilor omului. Munca la ferma ridica probleme animalelor, insa inteligenta porcilor si puterea cailor le rezolva. Animalele erau fericite si, cu cateva exceptii, fiecare isi aducea contributia la bunul mers al lucrurilor la ferma. Duminica era zi de odihna, ocazie cu care se arbora un drapel verde pe care erau vopsite cu alb o copita si un corn. Steagul era totodata si semnalul de adunare la sedinte, in cadrul carora se planifica munca pentru saptamana viitoare. Dintre initiativele lui Snowball, cursurile de alfabetizare avura un succes mai deosebit, cainii reusind sa citeasca destul de bine, capra Muriel ceva mai bine decat ei, iar magarul Benjamin la fel de bine ca orice porc, insa alte animale s-au dovedit incapabile de-a invata vreo litera macar, astfel incat Snowball reduce cele sapte percepte la o singura lozina: „Patru picioare bine, doua picioare rau”. Napoleon considera insa mai importanta educatia tinerilor decat cea a adultilor si atunci cand Jessie si Bluebell fata in total noua catei voinici, acesta ii izoleaza de mamele lor, spunand ca-si asuma el educatia acestora.

Foto: weeseeyou.com

Pana la sfarsitul verii, stirile despre Ferma Animalelor circulau in jumatate de tara iar domnul Jones se plangea oricui dorea sa-l asculte. Pe la inceputul lui octombrie, acesta incerca sa recucereasca ferma impreuna cu oamenii sai si inca sase ajutoare, insa Snowball, care se astepta la acest lucru, avea deja un plan pus la punct. Animalele reusesc sa-i alunge, iar Snowball si Boxer oferira adevarate spectacole de eroism. Odata cu venirea iernii, Mollie ii parasi pentru munca in folosul unui om ce-o ademenise cu mangaieri si bacatele de zahar. Divergentele dintre Napoleon si Snowball se intensificara, mai ales in legatura cu moara de vant ce trebuia sa asigure fermei lumina electrica, plan cu care Napoleon nu era de acord. In urma acestei neintelegeri, Snowball este alungat de la ferma de catre cainii crescuti de Napoleon.

Viata la ferma se schimba in urma acestui eveniment: dezbaterile luara sfarsit, hotararile erau luate de porci si comunicate apoi celorlalti iar eventualii nemultumiti erau adusi la tacere de maraitul fioros al cainilor. Napoleon hotari si ridicarea morii de vant, la care animalele munceau din greu, treburile dificile fiind de nerealizat fara participarea lui Boxer. Treptat, porcii se mutara in casa si incepura sa faca comert cu oamenii, iar cand constructia morii fu sabotata, invinuitul nu fu altul decat Snowball. Munca la moara de vant fu reluata si iarna fu aspra pentru animale, care se confruntara cu lipsa de hrana. Pentru orice neregula de la ferma era invariabil invinuit Snowball. Apoi aparu zvonul ca acesta avea adepti printre animalele de la ferma. Urmatorul eveniment fu marturisirea fortata a celor patru porci ce-si aratasera nemultumirea dupa alungarea lui Snoawball si sacrificarea acestora, urmata de alte marturisiri si ucideri. Rand pe rand, cele sapte percepte fura completate, facand astfel scuzabile actiuni ale porcilor precum dormitul in paturi, consumul de alcool sau crimele.

Un episod tragic e reprezentat de accidentul suferit de Boxer in urma caruia este luat de un camion – pentru a fi dus la spital, dupa spusele porcilor, in realitate insa e trimis la moarte, masina apartinand unui macelar. Singurul care descifreaza inscriptia de pe camion si-si da seama de cruntul adevar este Benjamin.

Oile care invatasera pe de rost si repetau fara ragaz lozina: „Patru picioare bine, doua picioare rau”, fura instruite in secret sa behaie: „Patru picioare bine, două picioare mai bine!”, din momentul in care porcii incepura a merge in doua picioare.

Punctul culminant, o subtila ironie la adresa regimului comunist, poate fi inteles fie si numai raportindu-ne la ultima regula care mai ramane, intr-un final, inscrisa pe hambar, cele sapte percepte fiind inlocuite cu unul singur: „TOATE ANIMALELE SUNT EGALE DAR UNELE ANIMALE SUNT MAI EGALE DECAT ALTELE”.

Ferma Animalelor poate fi considerata o pseudo-cronica a regimului comunist inca inainte de moartea lui Stalin, in 1953, in aceasta alegorie putand fi identificati comunisti celebri precum Lenin - intruchipat de Batranul Senoir, Stalin de Napoleon, iar Trotki de Snowball.

Căsătorie sau concubinaj?

Concubinajul nu mai este incriminat în societatea de astăzi, ci chiar devine o alternativă a căsătoriei. Multe cupluri preferă să trăiască astfel pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Dacă în faza de început e un fel de „căsătorie de probă”, pe parcurs devine pur și simplu un mod de viață în doi.

Motivele care-i determină pe oameni să trăiască în concubinaj sunt diverse: vârsta – prea fragedă sau prea înaintată pentru a se căsători; unul dintre parteneri a mai fost căsătorit; dorința de a se cunoște mai bine înainte de-a face pasul decisiv; iluzia libertății (dacă nu merge, „îți iei jucăriile și pleci”); implicarea familiei, rudelor, ș.a. De cealaltă parte, căsătoria semnifică, de regulă, pasul spre maturizare și spre responsabilizare. Vine cu atâția ani de tradiție, cu obiceiuri cărora ți-e greu să le spui nu (rochia de mireasă, verighetele, cununia religioasă ș.a), cu perspectiva unui alt statut în societate ... Cam greu de concurat, nu?

Din păcate, nu dragostea mai este astăzi motorul ce determină doi oameni să se căsătorească, mai ales după ce aceștia trec prin concubinaj. Motivele ce-i determină să ajungă totuși în fața altarului sunt mai mult decât lumești: dorința de-a face un credit pentru o casă, intenția de-a emigra (țările vizate facilitând accesul celor căsătoriți), vârsta - faptul că au trecut de 30 de ani și-și doresc copiii, dar și teama de singurătate.

Însă, dacă într-un concubinaj lucrurile par totuși (și chiar sunt) mai simple, ce te faci când, uneori chiar și după câteva luni de la căsătorie, realizezi că nu-l mai cunoști pe cel de lângă tine (atât de mult să i se schimbe atitudinea) sau întrebându-te ce cauți tu în căsnicia aia. Și-atunci, dacă tentativele de comunicare eșuează, urmează relații extraconjugale sau/și plimbări pe la tribunal (pentru divorț și partaj).

Căsătoria și concubinajul au fiecare avantaje și dezavantaje, depinde de ceea ce-și dorește fiecare persoană. Libertatea oferită de concubinaj poate fi văzută ca un avantaj de unii și ca un dezavantaj de alții, pe când stabilitatea dată de căsătorie e simțită fie ca o „privare de libertate”, fie drept o binecuvântare. Voi ce alegeți?