Concubinajul nu mai este incriminat în societatea de astăzi, ci chiar devine o alternativă a căsătoriei. Multe cupluri preferă să trăiască astfel pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Dacă în faza de început e un fel de „căsătorie de probă”, pe parcurs devine pur și simplu un mod de viață în doi.
Motivele care-i determină pe oameni să trăiască în concubinaj sunt diverse: vârsta – prea fragedă sau prea înaintată pentru a se căsători; unul dintre parteneri a mai fost căsătorit; dorința de a se cunoște mai bine înainte de-a face pasul decisiv; iluzia libertății (dacă nu merge, „îți iei jucăriile și pleci”); implicarea familiei, rudelor, ș.a. De cealaltă parte, căsătoria semnifică, de regulă, pasul spre maturizare și spre responsabilizare. Vine cu atâția ani de tradiție, cu obiceiuri cărora ți-e greu să le spui nu (rochia de mireasă, verighetele, cununia religioasă ș.a), cu perspectiva unui alt statut în societate ... Cam greu de concurat, nu?
Din păcate, nu dragostea mai este astăzi motorul ce determină doi oameni să se căsătorească, mai ales după ce aceștia trec prin concubinaj. Motivele ce-i determină să ajungă totuși în fața altarului sunt mai mult decât lumești: dorința de-a face un credit pentru o casă, intenția de-a emigra (țările vizate facilitând accesul celor căsătoriți), vârsta - faptul că au trecut de 30 de ani și-și doresc copiii, dar și teama de singurătate.
Însă, dacă într-un concubinaj lucrurile par totuși (și chiar sunt) mai simple, ce te faci când, uneori chiar și după câteva luni de la căsătorie, realizezi că nu-l mai cunoști pe cel de lângă tine (atât de mult să i se schimbe atitudinea) sau întrebându-te ce cauți tu în căsnicia aia. Și-atunci, dacă tentativele de comunicare eșuează, urmează relații extraconjugale sau/și plimbări pe la tribunal (pentru divorț și partaj).
Căsătoria și concubinajul au fiecare avantaje și dezavantaje, depinde de ceea ce-și dorește fiecare persoană. Libertatea oferită de concubinaj poate fi văzută ca un avantaj de unii și ca un dezavantaj de alții, pe când stabilitatea dată de căsătorie e simțită fie ca o „privare de libertate”, fie drept o binecuvântare. Voi ce alegeți?
Cred ca depinde de varsta, pana pe la 30 de ani concubinajul este mai distractiv. Dupa 30 de ani incepi sa te gandesti ca ar fi timpul sa ti intemeiezi o familie, cauti stabilitatea emotionala si siguranta materiala.
RăspundețiȘtergere